Interviu cu Alexandru Cetateanu, Cetatean al Limbii Romane

Cristina Mihai

Interviu cu Alexandru Cetăţeanu 

Cristina Mihai. : Alex - trec direct la formula nord americană de apelare - cum au fost începuturile acestei organizaţii? Ce resorturi au stat în spatele acestei idei generoase?

Alexandru Cetăţeanu. : Cristina, mă conformez –comunicarea în direct, la persoana întâieste « lege » în America de Nord şi constituie primul pas spre integrare. Şi apoi ne cunoaştem de câţiva ani buni. Să-ţi răspund la perechea de întrebări : Asociaţia Canadiană a Scriitorilor Români (ACSR) sau Canadian Association of Romanian Writers sau Association Canadienne des Ecrivaines Roumaines a fost înfiinţată la începutul anului 2001 de 9 scriitori români - canadieni. A fost înregistrată, cu acte în regulă la primărie, pe data de 1 martie. Nu ştiam câţi scriitori de origine română existau în Canada, dar chiar şi 9 suflete de români – oameni de mare valoare, erau de ajuns la început pentru a avea o asociaţie a noastră. La pagina web :

- www.scriitoriiromani.com vei vedea – şi oricine se poate convinge că am dreptate –o parte din distinşii noştri membri fondatori care sunt pe prima pagină. Am gândit că numai uniţi vom putea să realizăm mai multe acţiuni pentru cunoaşterea şi recunoaşterea culturii noastre româneşti în Canada şi în lume. Ai menţionat câteva ţări unde avem legături culturale – pot să-ţi spun că avem prieteni literari şi în alte ţări – Federaţia Rusă, Mexic, Finlanda, Franţa, Macedonia, Georgia, Anglia, Syria, Cipru... dar încă nu am ajuns să le publicam materiale şi prezentări în Destine Literare. Mai sunt multe de făcut – timpul ne este cel mai mare duşman.

C.M.: O parte a palmaresului ACSR l-am prezentat în introducere, dar mă gândesc că tu poţi face un altfel de portret. De fapt, adevăratul succes îl constituie oamenii, pe care te rog să-I prezinţi.

A.C.: Mi-ar face mare plăcere să prezint toţi scriitorii care fac parte din « nucleul » asociaţiei, plus pe distinşii membri onorifici şi membri colaboratori din diferite colţuri ale planetei, dar sunt prea mulţi. S-ar putea scrie o carte întreagă despre atâţia oameni valoroşi.

Cum să procedez? Mă încurcă puţin această rugăminte. Să prezint numai pe câţiva din scriitorii ACSR, începând cu doamnele : (să nu se supere cei pe care nu îi voi menţiona) : Ionela Manolescu, Livia Nemteanu, Zoe Torneanu Vasiliu, Maia Cristea Vieru, Cătălina Stroe, Felicia Mihali, Irina Egli, Eliza Ghinea, Cristina Mihai – vicepreşedintă – să te dau de gol..., Miruna Tarcău, Margareta Amza... apoi Francisc Ion Dworschack, Sorin

Sonea, Cezar Vasiliu, Radu Roşcanu, Eugen Caraghiaur, Ion Anton Datcu vicepreşedinte, George Filip, Constantin Clisu, Corneliu Florea, Eugen Giurgiu, George Georgescu, Florin Oncescu, Dragoş Samoilă –vicepreşedinte şi mulţi alţii. Ne bucurăm şi ne simţim onoraţi să avem lângă noi personalităţi precum prof. univ. de limba greacă modernă şi antică Jaques Bouchard de la Univ. din Montreal – care vorbeşte şi limba română ; pe fostul ambasador al Canadei în România – Gilles Duguay – care a studiat şi a scris cărţi despre regina Maria; profesorul dr. Claudiu Matasa, prof. dr. Doru Moţoc, poeta Carolina Ilica, Herman Victorov (mare filantrop şi iubitor de poezie – a adus din România un bust al lui Eminescu în Windsor, provincia Ontario), scriitorul Ioan Barbu, poetul Dumitru M. Ion – personalităţi care nu mai au nevoie de prezentare. Avem membri colaboratori şi simpatizanţi din Japonia (Kae Morii – poetă cunoscută în toată lumea), Hong Kong (Martin Alexander, redactor la renumita revistă Asia Literary Revew – poet care a câştigat Marele Premiu Internaţional de Poezie la Festivalul Internaţional Nopţile de Poezie de la Curtea de Argeş, Yuri Gugolev, poet cunoscut din Rusia, ca să dau numai câteva nume. Ţin să subliniez - toţi aceşti scriitori sunt cu adevărat colaboratori şi membri simpatizanţi ai ACSR. Să menţionez numai câteva din activităţile ACSR de care putem fi mândri:

Am realizat evenimente unice poate, pentru anumite personalităţi romaneşti din exil.. Am comemorat pe Mircea Eliade şi Vintilă Horia - cu mărturii de la cei care i-au cunoscut personal pe aceşti mari, dar persecutaţi, români. L-am comemorat pe Vasile Militaru, poet martir aproape uitat în România, l-am comemorat pe Aurel Manolescu, scriitor, umorist şi muzician de mare talent, am participat la anumite alte acţiuni, precum comemorarea a 100 de ani de la naşterea lui Mircea Eliade la Divinity School - Universitatea din Chicago dar... mă opresc aici.

Se putea face mai mult, dar anumiţi români – anti-români, în loc să unească forţele şi resursele cu noi, au preferat dezbinarea. Cine nu ştie că – « unirea face puterea » ? În Canada au ajuns şi români care au adus metehnele de acasă – tristdar adevărat.

C.M.: Celebrarea a 10 ani de activitate nu e puţin lucru. Ce « ni se pregăteşte »?

A.C.: Pe lângă manifestările pe care le plănuim şi revista Destine Literare-număr festiv, încercăm să scoatem o Antologie a Scriitorilor Români din C a n a d a . După cum ştii, am avut această idee acum doi ani (într-o colaborare neîmplinită – comunicată membrilor ACSR la timpul respectiv), dar nu am ajuns să o finalizăm. Mai bine nu ziceam nimic şi o scoteam de la tipar ca o surpriză.

Nu am reuşit încă sa comunicăm cu Hertha Muller, pe care o considerăm de-a noastră şi o apreciem enorm. Am dori să o invităm la Montreal, sa fie alături de noi.. cumva. Marea problemă a noastră, aşa cum am mai menţionat, este legată de timpul limitat al fiecăruia. Trebuie să se ştie – tot ce facem este benevol, din tot sufletul şi nu ne ajută nimeni cu nimic.

C.M.: Chiar dacă membrii “plini”locuiesc în Lumea Nouă, ei sunt interesaţi în egală măsură de ceea ce se întâmplă acasă şi de felul în care sunt recepţionaţi. Aşadar, ce spun confraţii din România despre cei din Canada?

Care a fost reacţia publicului românesc faţă de literatorii care trăiesc dincolo de

ocean?

A.C.: Cred că suntem iubiţi şi apreciaţi. Am primit nenumărate felicitări de la personaje importante ale culturii româneşti, începând cu preşedintele Academiei Române până la cititorii-critici, oameni de cultură, evident. Nu oricine este interesat de literatură în România de azi. Independenţa noastră de orice asociaţie din România ne face foarte puternici. Publicăm şi spunem ce ne dictează conştiinţa. Nu suntem influenţaţi de nimeni. Mulţi oameni de litere de peste  ocean privesc la noi cu speranţa că menţinem o ştafetă înaltă de valori româneşti, că recuperăm şi nu pierdem talentele literare româneşti rătăcite prin lumea largă. Publicam mulţi scriitori din ţară – încurajăm tinerele talente şi în felul acesta ţinem legătura cu ai noştri, de acasă.

C.M.:  Asociaţia Canadiană a Scriitorilor Români este un loc în care se construiesc punţi trainice între limba şi literature română şi literature canadiană (de limbă franceză şi de limbă engleză), dar şi cu alte literature şi simfonii lingvistice. Felicia Mihali, Irina Egli şi Miruna Tarcău scriu direct în franceză, iar Maia Vieru, Francisc Dworschak şi Luminiţa Suse au fost traduşi sau au creat direct în engleză.

Şi lista poate continua. Cititorii ar trebui să ştie mai multe şi despre scriitorii care au asimilat limba şi civilizaţia

A.C.: ...bună, miraculoasă, poate apă « vie » pentru mine. Va fi ultima mea « copilărie », nu ştiu dacă va fi la fel de fericită sau tristă ca prima, dar simt că acolo mă atrage pământul moştenit de la strămoşi. Acolo mă atrag viile udate cu sudoarea strămoşilor mei, pădurile din care bunicul meu tăia numai uscăturile şi strâmbăturile să rămână pădurea pentru urmaşi, dreaptă şi frumoasă. Evident, a mai rămas puţin din ce avea renumita familie de cărturari şi eroi a Costenilor din Costea (din care mă trag după mama) şi a Cetăţenilor din Cetăţea, dar tot a mai rămas câte ceva.

Să mă-mpart în doua-aş vrea.

Unde oare-i ţara mea ?

De acolo sunt aici,

De aici sunt tot acolo,

Împărţit în două ţări,

Între două depărtări....

Dar să las poezia şi să revin la pământul canadian ...Prin muncă serioasă şi prin sacrificii am ajuns canadian din clasa de mijloc a societaţii şi recunoscut ca atare, odată ce am fost ales chiar preşedinte al clubului Rotary. Am lucrat în domeniul meu – aparatură electronică medicală, dar nu m-am mulţumit să lucrez la « stăpân » şi mi-am deschis compania mea, unde practic « exploatarea » mea de către mine. Este greu, dar este cel mai bine aşa. Iubesc această ţară, unde orice emigrant poate ajunge să ducă o viaţă demnă, dacă este serios şi perseverent.

Aşa cum zicea Napoleon – « Orice soldat poartă în raniţă bastonul de general » - zic şi eu - orice emigrant, poartă « în raniţă » posibila lui bunăstare. Totul este să creadă în şansa lui, care nu este departe în Canada.

C.M.:  Am încercat un parallelism perfect între vârsta ACSR şi interviu : 10 ani-10 întrebări.

O cifră rotundă înseamnă bucurie, analize şi gânduri de viitor. Ultimul cuvânt îţi aparţine.

A.C.: Mulţumesc! Transmite salutări mamei tale, apreciata scriitoare Veronca Balaj ! Invităm toţi membrii colaboratori, membrii onorifici şi toţi cititorii revistei Destine Literare să fie alături de noi în aceste zile aniversare ! Să ne bucurăm că suntem, sufleteste, cu toţii „aproape”, în ciuda distanţelor fizice care ne separă.

LA MULŢI ANI !

Cristina Mihai